Nu am mai scris demult. Am fost ocupat. Semnele de dezmortire din business se traduc si intr-un interes reactivat pentru training. Asa ca suntem ocupati, ca probabil toate firmele de profil.

Cine baga bani in training? Pai tot aceleasi companii mari, multinationale, etc. Mai putin firmele romanaesti sau statul. Ne-am obisnuit, nu sunt bani. Nu pentru asta.

Educatia ramane la urma, desi e prima. E prima si cea mai importanta sursa de probleme pentru societatea noastra. Daca nu ma credeti, va propun un joc cu premii: alegeti o problema, o nemultumire sau orice disfunctionalitate a societatii romanesti si incercati sa sapati in cautarea sursei acelei probleme. Daca imi trimite cineva o astfel de disfunctionalitate care sa NU aibă ca origine o problemă de educație, promit un premiu de 100 RON.

Pentru cei care nu stiu diferenta dintre RR si RV, click aici. Pentru cei care au sesizat mai multe diferente si vor sa le impartaseasca, click aici.

Educatia

Cele doua tari au o abordare diferita cand vine vorba de educatie, chiar daca in ambele tari cetatenii acorda educatiei un rol important. Diferentele flagrante apar insa la principiile de educatie folosite si la obiectivele educationale diferite:

In RV este importanta scoala, citeşte tot articolul »

In primul rand, pentru cine nu a citit articolul, va asigur ca merita: http://www.dilemaveche.ro/sectiune/situatiunea/articol/training

Am primit respectivul articol intr-un mail in care un prieten imi spunea: “Tu trebuie sa raspunzi pentru ca tu esti Trainerul Anului”…Recunosc ca n-am inteles de la inceput ce voia sa spuna prin formularea belicoasa pe care a ales-o, asa ca am citit articolul de trei ori:

La prima lectura m-am bucurat. Dl Plesu face praf o oferta a competitiei! Youpeee! Pacat ca nu da numele firmei…

La a doua lectura am avut un sentiment de disconfort… si un sentiment de frustrare pe care nu-l mai simtisem din timpul liceului, cand, in Craiova fiind, m-am dus sa vad trenurile cu mineri care se duceau spre Bucuresti. Unul dintre mineri avea exact acelasi tip de ironie folosita de Dl Plesu in articolul din Dilema Veche si folosea acelasi rationament: “Lasa ba, ca-i stiu eu pe intelectualii astia, ca doar sunt vecin cu profu de la liceul din Targu Jiu, un betiv notoriu, nenorocitu’… Abia astept sa le sparg fata, nu fac  nimic toata ziua si se imbata ca porcii, intelectuali nenoriciti…” (am cenzurat cat am putut injuraturile care abundau in vocabularul repectivului miner). citeşte tot articolul »