Teoria greselilor (a lu’ Florea)
Eu cred ca exista trei tipuri de greseli: greseli de nivelul 1, de nivelul 2 si de nivelul 3
.
Geselile de nivelul 1 sunt greselile care merita facute. Merita, pentru ca ceea ce inveti din ele depaseste costul greselii in sine. Uneori nici nu poti invata altfel decat daca faci respectiva greseala. Asa invatam cand suntem mici (vezi cuptorul fierbinte) dar si atunci cand am devenit adulti. Cam toate abilitatile deprinse de un adult implica o faza in care aceste greseli sunt esentiale pentru succesul procesului de invatare. Vezi exemple mai jos.
Greselile de nivelul 2 sunt greselile care te costa mult si care pot fi evitate daca le vezi la altii. Aici intelepciunea joaca rolul esential. Oamenii intelepti reusesc sa evite costuri nenecesare evitand greselile facute deja de altii. Oamenii neintelepti considera ca lor nu li se poate intampla si isi asuma riscul. Lectia este scumpa si dureroasa, dar din fericire poti invata ceva din ea si poti merge mai departe. Vezi exemplele de mai jos.
Greselile de nivelul 3 sunt greselile irecuperabile. Lumea iti spune ca e o greseala, tu crezi ca tie nu ti se poate intampla (exact ca la nivelul 2), doar ca de data aceasta costul lectiei este enorm si nu mai poate fi recuperat in niciun fel. Uneori chiar nu mai are cine sa-l recupereze. Vezi exemplele.
Impartirea greselilor in 3 categorii nu reprezinta in sine mare lucru, dar atunci cand vine vorba de luarea deciziilor si managementul riscului e bine sa stii ca:
Greselile de nivel 3 trebuie evitate. Atunci cand nu stii daca sa crezi sau nu pe cei din jurul tau care iti spun ca este o greseala mare, gandeste-te ce consecinte ar aparea daca ei ar avea dreptate. Daca acele posibile consecinte ar fi catastrofale, mai bine renunti.
Daca pierderea potentiala ar fi mare, dar suportabila, esti in fata unei posibile greseli de gradul 2. Riscul ar trebui in acest caz justificat de un mare castig potential. Daca acest castig potential nu este tocmai mare, ar fi mai bine sa joci rolul inteleptului si sa renunti. Cele mai mari realizari vin insa din asumarea unei greseli de gradul 2.
Daca pierderea potentiala poate fi recuperata usor (poate chiar datorita lectiei invatate), iar lectia in sine te ajuta sa te descurci in situatii frecvente, atunci greseala potentiala este de gradul 1 si merita incercata. Go ahead!
Exemple de greseli:
Greseli de gradul 1: $ pierderea unui client pentru ca vorbesti prea mult in loc sa asculti, $ bataia din curtea scolii, $ angajarea intr-o multinationala, etc.
Greseli de gradul 2 : $$ confruntarea in public cu propriul tau sef, $$ votarea lui Basescu, $$ antreprenoriatul fara nicio experienta prealabila, $$ creditul la banca, etc.
Greseli de gradul 3 : $$$ fumatul, $$$ nefolosirea centurii de siguranta, $$$ copilul de 3 ani netinut de mana pe marginea strazii, etc.





Nu inteleg “fumatul” incadrat ca greseala capitala, la cele de gradul 3.
…
Singura explicatie pe care o gasesc este aceea ca – eventual – nu ai fost niciodata fumator
Exista o sumedenie de oameni care au trecut prin experienta acestei greseli si sunt acum “alive and kicking” sau in postura de “live to tell the story”.
Nu este o greseala pe care sa nu o mai poti “ever” repara – adica sa nu te mai poti lasa – am o pleiada de exemple de oameni care au pus mana pe unelte (proprii) si au facut reparatiile de rigoare. Au fumat 5-10-15 ani, dar s-au lasat complet de ani de zile.
Poate ai vrut sa pomenesti la 3 _abuzul_ de droguri de mare risc; sau infectarea _intentionata_ / _deliberata_ cu hiv (desi si la asta speranta de viata “after” a crescut de la vreo 4 ani la vreo 15-20).
Dar fumatul ?!…
In rest, ca de obicei – si de asteptat – opinii excelente!
Ce este greseala capitala? Eu n-am folosit niciodata termenul asta… Eu nu vorbesc despre lucrurile evident rele, sau acceptate ca fiind rele de catre majoritatea indivizilor… Nu vorbesc despre sinucidere, nu vorbesc despre furt, crima sau viol. Acestea nu sunt greseli, sunt o alta categorie de comportamente, negative, despre care nu sunt in masura sa scriu.
Eu am scris despre greseli si decizii.
De obicei lumea raspunde cu exemplul bunicului care a trait pana la 104 ani si a fumat un pachet pe zi. Si foloseste exemplul asta pana la diagnosticul doctorului: cancer. Si atunci zice ca a gresit, din pacate este prea tarziu si nu mai poate face nimic. In plus nici nu invata vreo lectie pe care sa o foloseasca la altceva, iar de castigat a castigat “placerea fumatului”, adica nimic. De aceea este, conform teoriei, greseala de nivelul 3.
La fel se poate pune problema si cu exemplul copilului netinut de mana pe marginea strazii. Exista mii de copii care cresc pe marginea soselei de la 2 ani si nu patesc nimic. Deci este alegerea ta daca il vei tine pe al tau de mana sau nu. Insa iti vei da seama ca ai facut o greseala de nivel 3 abia cand va fi prea tarziu.